Conform celor mai recente estimari ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii peste 300 milioane de persoane sufera de astm, iar 255.000 de persoane au decedat din cauza bolii in 2005. Insa, diagnosticarea cu astm nu trebuie sa insemne ca pacientul va duce o viata sedentara in care vizitele la camera de garda fac parte din rutina zilnica. Astmul bronsic corect si permanent controlat permite bolnavului sa se bucure din plin de viata. Lipsa de management al bolii are efecte profund negative asupra pacientului, ducand in cazuri extreme la decesul bolnavului.

Reducerea mortalitatii prin astm din ultimii 10 ani s-a datorat folosirii tratamentului adecvat, respectiv tratamentul anti-inflamator cu corticosteroizi inhalatori afirma dl. dr. Adrian Mocanu, managerul Institutului de Pneumologie Marius Nasta din Bucuresti. Programele nationale de sustinere a tratamentului pentru astm din Finlanda si alte Tari Scandinave, din Marea Britanie, Australia sau Noua Zeelanda au dus la reducerea mortalitatii, dar si morbiditatii prin astm. Aceste programe includ tratamentul medicamentos, dar au si o importanta componenta educationala, orientata atat spre personalul medico-sanitar, cat si spre publicul general.

In controlul astmului, un rol deosebit de important il are diagnosticarea acestei afectiuni, care trebuie facuta de un medic specialist. Este nevoie de un istoric medical atent, de un examen fizic si, cel mai important, de o testare a functiei respiratorii. Aceasta testare este necesara nu numai pentru diagnosticarea astmului, dar si pentru monitorizarea ulterioara a evolutiei bolii si a nivelului de control obtinut in urma tratamentului. Masurarea functiei pulmonare se poate face prin teste simple si nedureroase, cum sunt spirometria sau peak-flow-metria. Ambele masoara viteza maxima cu care aerul este scos afara din plamani. Spirometria se face doar de catre cadre medico-sanitare, in timp ce pentru peak-flow-metrie exista dispozitive individuale, portabile, care pot fi folosite de catre pacient acasa sau la locul de munca peak-flow-metre., declara prof.univ.dr. Florin Mihaltan, presedintele Societatii Romane de Pneumologie.

In 2004 a fost elaborata, de catre GINA (Global Initiative for Asthma), Strategia Globala de Management si Prevenire a Astmului, o strategie de obtinere si mentinere a controlului in astm, ce cuprinde patru componente aflate in stransa relatie: dezvoltarea unui parteneriat intre pacient si medic, identificarea si reducerea factorilor de risc, diagnosticarea, tratarea si monitorizarea astmului si managementul exacerbarilor astmatice.

Conform acestei strategii, exista o abordare in trepte a terapiei in astm, pentru a obtine si mentine controlul cel mai bun posibil al bolii. Medicatia este intensificata step-up, cand astmul nu este controlat, pentru ca ulterior, cand nivelul de control este atins si mentinut o perioada suficienta de timp, sa se recurga la o reducere graduala step-down, sustine prof. dr. Florin Mihaltan, presedintele Societatii Romane de Pneumologie.

Astmul este o boala cronica, ale carui consecinte afecteaza grav indivizi, familii si, implicit, societatea. In fiecare an, in prima marti a lunii mai este sarbatorita Ziua Mondiala a Astmului. Tema evenimentului de anul acesta pune accent pe controlul acestei afectiuni. Iti poti controla astmul! mesajul sub care se desfasoara in acest an Ziua Mondiala a Astmului este unul pozitiv, care transmite faptul ca, atunci cand pacientul, medicul si societatea isi unesc eforturile, obiectivul de control al astmului poate fi atins.